Casa Gheorghe Tătărescu din București: de la habitatul discret al puterii interbelice la actuala EkoGroup Vila

Când ne apropiem de o vilă interbelică precum cea de pe strada Polonă nr. 19, nu pășim într-un simplu spațiu construit, ci întru-un fragment palpabil de memorie politică, socială și culturală. Casa Gheorghe Tătărescu transcende statutul de reședință: este un martor tăcut al fragmentărilor și complicităților unei epoci tumultoase, un spațiu în care puterea publică și viața intimă converg în unitarul discurs al echilibrului și reținerii. În zidurile sale se comprimă peste un secol de istorii construite și destrămate, iar astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, reînvie ca punte între trecut și prezent, între biografie și patrimoniu.

Casa Gheorghe Tătărescu: între arhitectură, politică și memorie

Gheorghe Tătărescu, figură definitorie a politicii românești interbelice, a trăit și a guvernat într-o perioadă în care România oscilă între democrație, autoritarism și crize geostrategice. Reședința sa bucureșteană, construită și rafinată prin colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și completată prin opera artistică a sculptoriței Milița Pătrașcu, reflectă o arhitectură de dimensiuni moderate, dar profund simbolică – o oază de echilibru și proporție în peisajul elitist interbelic. Această vilă nu și-a uitat istoria, trăind astăzi o nouă etapă sub denumirea de EkoGroup Vila, un spațiu cultural care conservează aura trecutului fără a o dilua.

Gheorghe Tătărescu: portretul unui om și al unei epoci complexe

Departe de o figură idealizată, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) s-a conturat în fața lumii ca un politician complex, marcat de contradicții și compromisuri. Doctor în drept la Paris, acesta și-a început cariera cu o viziune clară asupra democrației: votul universal și alegerile reale ca fundament al legitimității parlamentare și guvernamentale. Cu toate acestea, guvernele sale, în special cel care a organizat alegerile din 1937, nu au reușit să se impună electoral, ilustrând tocmai tensiunea dintre ideal și realitate politică.

În lumea politică a României interbelice, Tătărescu a navigat o epocă dominată de polarizări: confruntarea între „tineri” și „bătrâni” în cadrul Partidului Național Liberal, raportul ambiguu cu regele Carol al II-lea și, ulterior, condițiile marcate de pierderi teritoriale și alianțe schimbătoare în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Post-1944, a încercat o adaptare pragmatistă în noul context comunist – o perioadă ce l-a marginalizat ireversibil după 1947.

Casa: un spațiu ce extinde viața publică în intimitatea restrânsă

Departe de a fi o declarație ostentativă de putere, casa din strada Polonă este o expresie fizică a percepției lui Tătărescu asupra funcției publice: modestă în dimensiuni, dar impecabil proporționată, luminoasă și echilibrată, ea reflectă o etică discretă a puterii și o convingere că autoritatea nu trebuie să sufoce intimitatea. Biroul premierului, situat la entre-sol, cu acces lateral și decorat cu elemente inspirate de bisericile moldovenești, este o dovadă revelatoare a acestui ethos: o încăpere mică, asupra căreia nu a existat dorința de grandiozitate, ci de eficiență și reținere.

În acest spațiu, viața politică și privată se întâlnesc nu printr-o compoziție elaborată de ostentații, ci printr-un dialog al proporțiilor și al luminii. Curtea din spate, ascunsă de forfota capitalei, se deschide ca o oază meditativă, cu accente ce evocă atmosfera teritoriilor mediteraneene, atât de prețuite de elite în perioada interbelică.

Arhitectura casei: sinteză între mediteranean și neoromânesc

Casa Gheorghe Tătărescu este rodul unei colaborări între arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, o sinteză timpurie și rară în Bucureștiul anilor ’30 între influențele stilului mediteranean și accentele neoromânești. Fațadele evită simetria rigidă în favoarea unui echilibru subtil și viu, cu portaluri tratate în spirit moldovenesc și coloane filiforme, fiecare cu caracter distinct, dar unitar în ansamblu.

Sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu, a contribuit cu detalii esențiale: șemineul încadrat într-o absidă cu leitmotiv neoromânesc reprezintă o veritabilă operă de artă integrată în arhitectură, iar ancadramentele ușilor adaugă o notă discretă de modernism temperamental.

Interiorul casei respectă codurile elitei interbelice: un hall central generos deschide spre grădina amenajată peisager cu pietre naturale, subliniind legătura cu natura și estetica unei elite cu rafinament european. Sufrageria funcționa ca salon de primire, transcendentă de spațiul cotidian al meselor – o delimitare clară între reprezentarea publică și viața domestică, după un model întâlnit în diverse palate din sud-estul Europei.

• Proporții atent calibrate
• Materiale selecte: parchet de stejar masiv, feronerie din alamă patinată
• Distribuție funcțională – bucătăria la entre-sol, acces prin scară secundară
• Soluții arhitecturale cu simbolistică redusă, dar convingătoare

Arethia Tătărescu: discretă gardiană a culturii și a echilibrului

Arethia Tătărescu, supranumită „Doamna Gorjului”, nu a fost doar o prezență familială, ci o veritabilă forță culturală în umbra prim-ministrului. Implicată în susținerea artei și a binefacerii, ea a jucat un rol definitoriu în revenirea lui Constantin Brâncuși în țară și în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu. În dosarele proiectului casei, ea figurează ca beneficiară oficială, un fapt cu semnificație profundă ce indică autoritatea sa în asigurarea coerenței estetice și spirituale a spațiului.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică a unui spațiu al puterii

Reședința din Strada Polonă s-a transformat după 1947 într-un teritoriu de vulnerabilitate simbolică. Odată cu arestarea și marginalizarea politică a lui Gheorghe Tătărescu, casa perdea statutul său de simbol al elitei interbelice. Naționalizarea și compartimentările administrative impuse în deceniile următoare au erodat calitatea arhitecturii și a finisajelor, iar conexiunea dintre interior și grădină s-a slăbit progresiv. Maculatura ideologică a regimului comunist a promovat uitarea și degradarea spațiului, transformând casa într-un obiect cu o identitate suspendată.

Un aspect definitoriu este că, în ciuda acestor intervenții, vila a evitat demolarea completă, ceea ce a păstrat potențialul de restaurare și readucere la identitatea sa originală.

Controversele post-1989: erori și corecții în procesul de recuperare

După căderea regimului comunist, Casa Gheorghe Tătărescu a fost supusă unor transformări care au alternat între decizii dubioase și inițiative serioase de conservare. Perioada în care imobilul a găzduit un restaurant de lux a generat critici vehemente: o schimbare de funcțiune care părea să ignore spiritul și memoria locului. Proprietatea a trecut prin mâna lui Dinu Patriciu, a cărui intervenție arhitecturală, deși semnificativă, a stârnit controverse atunci când a modificat compartimentările și detaliile originale, denaturând coerența proiectului Zaharia–Giurgea.

Ulterior, o firmă cu capital britanic a încercat o restaurare mai riguroasă, încercând să refacă proporțiile, materialele și legăturile cu grădina, astfel marcând o etapă de reparație culturală importantă. Această succesiune de încercări reflectă nu doar o poveste arhitecturală, ci și o luptă culturală privind modul în care România gestionează și recuperează patrimoniul interbelic în pluralitatea interpretărilor și provocărilor sale.

Identitatea actuală: EkoGroup Vila ca spațiu de memorie și continuitate

Sub denumirea de EkoGroup Vila, clădirea își asumă astăzi un rol cultural activ, ce depășește simpla afișare muzeală. Nu este vorba de o negare sau de o estompare a trecutului, ci de o continuitate asumată cu luciditate și respect față de sensibilitatea locului. Accesul public, organizat pe bază de bilet și condiționat de evenimente speciale, îl transformă într-un cadru care privilegiază reflecția, dialogul cultural și cunoașterea în profunzime.

Astfel, contactează echipa EkoGroup Vila pentru o experiență ce îmbină istoria politică a României cu rafinamentul unei arhitecturi care vorbește despre puterea reținerii și a continuității.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician and twice prime minister, a central figure of the National Liberal Party and a key actor in Romania’s interwar and early postwar politics, marked by pragmatic modernization and controversial compromises.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No, despite similar names, Gheorghe Tătărescu the politician and Gheorghe Tattarescu the 19th-century painter are distinct persons from different eras and fields.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The villa exemplifies an early interwar blend of Mediterranean motifs filtered through Neo-Romanian influences, shaped by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, complemented by Milița Pătrașcu’s sculptural interventions.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu was the official beneficiary and guardian of the project’s aesthetic coherence, deeply involved in cultural activities and instrumental in integrating artistic values such as those brought by sculptor Milița Pătrașcu.
• What is the function of the building today?
  Today, known as EkoGroup Vila, the building functions as a cultural and event space with controlled public access, emphasizing preservation of its historical fabric and political memory.

Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o construcție; este un spațiu care incită la reflecție asupra responsabilității cu care prezentul gestionează istoria trecută. Invităm cititorii să pătrundă în acest univers al rafinamentului ascuns și al memoriei delicate, să descopere cum reținerea expresivă a arhitecturii și atmosfera sobru-calculată a interiorului spun povestea unei epoci încăvăluită în nuanțe și contradicții.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.