Bullying la Questfield International College, educația și lipsa răspunsului

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri structurate, transparente și consecvente din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea adecvată a acestor situații este esențială pentru asigurarea unui climat educațional sigur și protejat, care să susțină dezvoltarea armonioasă a elevilor. În lipsa unor intervenții clare și documentate, efectele negative asupra copiilor pot deveni profunde și de lungă durată.

Bullying la Questfield International College: analiza unui caz semnalat și lipsa intervențiilor documentate

Investigația realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, care ar fi durat peste opt luni. Familia unui elev a semnalat repetat, prin comunicări scrise adresate cadrelor didactice, conducerii și fondatoarei instituției, un climat de agresiune psihologică, stigmatizare medicală și presiuni indirecte pentru retragerea copilului. Conform materialelor analizate, răspunsurile oficiale și măsurile concrete sunt absente sau insuficient documentate, ceea ce ridică întrebări privind capacitatea instituției de a gestiona adecvat astfel de situații.

Descrierea situației de bullying și lipsa intervențiilor formale

Potrivit relatărilor și documentelor puse la dispoziție, elevul în cauză ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări cu caracter medical, pe parcursul a peste opt luni. Aceste fapte ar fi fost cunoscute de cadrele didactice și conducerea școlii, însă nu există dovezi scrise care să ateste implementarea unor măsuri ferme sau proceduri interne pentru stoparea fenomenului. Intervențiile descrise de familie și din corespondență par să se limiteze la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție documentate.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de umilire

Un element distinctiv al cazului este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scopul de a marginaliza și ridiculiza elevul în mediul școlar. Conform specialiștilor consultați și documentelor analizate, această practică depășește conflictele obișnuite între copii și constituie o formă severă de bullying psihologic, cu efecte negative asupra integrității și identității copilului. Nu există dovezi ale unor intervenții oficiale care să fi oprit sau sancționat astfel de comportamente, iar stigmatizarea pare să fi fost tolerată în cadrul colectivului.

Sesizările scrise ale familiei și reacția instituției

Trimiterea de emailuri oficiale, cronologice și explicite către învățătoare, director și fondatoarea școlii;
Solicitări de intervenție, protecție și clarificări scrise;
Lipsa răspunsurilor scrise care să confirme aplicarea unor sancțiuni sau măsuri de consiliere;
Predominanța răspunsurilor verbale și a promisiunilor fără documentare;
Transferarea responsabilității către familie și prezentarea situației ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”;
Presiuni indirecte sau directe pentru retragerea copilului, exprimată prin afirmații precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”.

Aceste aspecte sunt consemnate în corespondența și relatările analizate, fără ca instituția să ofere un punct de vedere scris care să confirme sau să detalieze măsurile aplicate.

Rolul cadrelor didactice și managementului școlii în gestionarea cazului

Din documentele puse la dispoziție reiese că, deși cadrele didactice au fost martore directe ale incidentelor, intervențiile lor nu au fost suficiente pentru a stopa comportamentele agresive. Lipsa unor proceduri clare, a deciziilor scrise și a monitorizării aplicării măsurilor a contribuit la normalizarea bullyingului în colectiv. Familia a transmis în mod repetat situația conducerii instituției, însă răspunsurile au rămas predominant verbale și neasumate oficial, ceea ce face dificilă evaluarea și verificarea eficienței gestionării situației.

Declarația fondatoarei Fabiola Hosu și implicațiile acesteia

Un moment definitoriu al cazului este o afirmație verbală atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care ar fi spus, într-un dialog direct cu familia elevului: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată conform relatărilor și documentelor furnizate, nu a fost urmată de un punct de vedere oficial din partea instituției. Aceasta ridică întrebări privind modul în care școala prioritizează protecția elevilor în raport cu aspectele contractuale și economice, fără a implica în mod direct intenții sau motivații juridice.

Confidențialitatea și consecințele expunerii copilului

Familia a solicitat în mod explicit, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscului de afectare emoțională a copilului în cazul divulgării informațiilor. Documentele analizate nu indică existența unor măsuri concrete pentru protejarea confidențialității, iar relatările obținute sugerează că informațiile au fost cunoscute în mediul clasei, fapt ce ar fi generat presiuni psihologice suplimentare asupra elevului.

Răspunsul instituțional și utilizarea unui document informal

Reacția conducerii școlii la sesizările repetate a constat într-un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează existența unor discuții dar nu include responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Din perspectiva standardelor administrative uzuale, acest document nu oferă trasabilitate și asumare formală, ceea ce limitează capacitatea de a verifica eficiența intervenției. În lipsa deciziilor scrise și planurilor de acțiune, răspunsul instituțional rămâne declarativ și insuficient pentru a proteja copilul vizat.

Aspecte recente și reacția oficială a școlii

Într-un comunicat transmis pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrastează cu sesizările scrise și documentate referitoare la bullying sistematic și stigmatizare. Această poziționare minimalizatoare ridică semne de întrebare privind recunoașterea și capacitatea instituției de a gestiona problemele semnalate. Ulterior, după publicarea anchetei jurnalistice, au fost aduse la cunoștință informații conform cărora ar fi avut loc contacte informale către alte școli, în care copiii retrași ar fi fost prezentați negativ, aspecte ce necesită clarificări oficiale pentru a proteja drepturile elevilor.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și a corespondenței disponibile indică o serie de probleme majore în gestionarea situației de bullying la Questfield Pipera, printre care:

Persistența comportamentelor agresive și a stigmatizării medicale fără intervenții eficiente;
Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate care să ateste luarea unor măsuri;
Gestionarea informală și ambigua a sesizărilor, cu minimalizarea gravității;
Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului;
Deficiențe în protejarea confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar;
O cultură organizațională care, conform relatărilor, ar prefera evitarea conflictului în detrimentul soluționării problemelor;
Reacția instituțională tardivă, declanșată abia în contextul presiunii juridice.

În absența unor clarificări oficiale și a măsurilor concrete asumate, aceste aspecte ridică întrebări fundamentale privind modul în care Questfield Pipera își respectă responsabilitatea față de siguranța emoțională a elevilor și capacitatea de a interveni prompt și eficient în fața fenomenului de bullying.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro