9 recomandări ale Bisericii Ortodoxe confirmate ulterior de știință ca fiind benefice pentru sănătatea și dezvoltarea umană

6 comentarii
9-recomandari-benefice-facute-de-biserica-fii-sanatos.ro

 

Mă gândesc să scriu articolul acesta de foarte mult timp. De cel puțin 1 an. Am meditat mult asupra lui, asupra fiecărui punct din listă și am încercat să reliefez în scris conexiunile pe care le-am făcut în mintea mea de mult. Va fi un articol cu o doză mare de subiectivism. Cu siguranță nu va fi ceva cu care te-am obișnuit.

Biserica Ortodoxă este momentan sub atac. Cred că nu a fost niciodată un moment în care aceasta să nu fie contestată sau cineva să nu îi fie împotrivă fiindcă este imposibil ca toate aceste miliarde de oameni de pe această planetă să fie de acord cu o singură ideologie, cu un singur mesaj. Dar parcă totuși acum, ajutate mult de internet și alte pârghii de comunicare, mesajele negative și acuzele predomină detașat.

Nu intenționez nici să iau apărarea acestei instituții creștine în primul rând fiindcă nu cred că are nevoie de apărarea mea, un om insignifiant în marea schemă a lucrurilor și în al doilea rând fiindcă cine știe, poate merită să fie sub atac. Poate nu era momentul să se construiască catedrala neamului. Dar cine sunt eu ca să judec?

Pe de altă parte crezi că oamenii care au trăit în vremea Regelui Soare au fost de acord cu lărgirea în dimensiuni a Luvrului, construirea complexului militar Hôtel des Invalides, a platoului Champs-Élysées și nu în ultimul rând a palatului Versailles, toate într-un interval de probabil 50-70 de ani? Eu zic că nu au fost de acord. Mai ales cei care făceau foamea în fiecare zi. Crezi că regelui Ludovic al XIV-lea i-a păsat prea mult? După cum arată la față eu îmi inchipui că nu prea.Ludovic al XIV-lea - fii-sanatos.ro

Dar mai importantă este întrebarea: ție îți pasă cu adevărat? Adică toată suferința acelor oameni de acum 350 de ani în urmă, chinurile, restricțiile și poverile economice pe care le-au trăit în timpul vieții lor chiar te oprește pe tine să te bucuri și să fii uimit de frumusețea acestor obiective turistice? Chiar te gândești la suferințele celor de dinaintea ta? Cred că prea putin.

Problema este că prea puțini oameni, atunci când pot ei înșiși să decidă, se hotărăsc să devină eroi în timpul vieții lor. Să îndure ei astăzi ce este mai rău ca să le fie mai bine altora maine.

Dar să nu divagăm. Voi începe seria de recomandări cu una legată de un tipar de alimentație.

1. Post intermitent

În engleză s-ar numi “intermittent fasting” iar în română ar fi echivalentul unui post negru dar în timpul căruia ai voie apă, ceai și alte băuturi non-calorice. Cu toții avem perioade de-a lungul unei zile în care nu consumăm deloc alimente – de exemplu când dormim.  Perioada de 7-8 ore de somn poate fi considerată ca un post negru. Postul intermitent ar implica creșterea perioadei de timp în care nu se consumă alimente solide sau lichide care conțin calorii.

Postul intermitent este astfel un model de alimentație în care există perioade de timp în care mănânci și perioade în care nu mănânci și tu tot treci de la una la alta.

Există 3 mari tipuri de post intermitent:

  1. Mănâncă-STOP-Mănâncă: implică post negru timp de 24 de ore, cum este practicat de cei care postesc vinerea și care nu mănâncă nimic de joi seara până vineri seara. Această metodă se poate aplica și de 2 ori într-o săptămână.
  2. Dieta 5:2 : implică consumarea în 2 zile pe săptămână, zile care nu sunt consecutive (de exemplu marți și vineri) a unui număr foarte redus de calorii, în jur de 500-600 de calorii. În restul zilelor se mănâncă normal.
  3. Metoda 16:8 : De departe cel mai folosit protocol, el implică amânarea/excluderea micului dejun și consumarea tuturor alimentelor solide într-o perioadă de 8 ore, de exemplu între orele 11-19, sub forma a 2 sau 3 mese separate. Apoi urmează un post negru de 16 ore. Această metodă este folosită, cumva intuituv, de cei care nu iau micul dejun fiindcă nu le este foame dimineața. Există numeroase variatii – cum ar fi metoda 14:10 care poate fi folosită de cei care consumă micul dejun la ora 07 și apoi cina la ora 17 lăsând astfel suficient timp pentru digestie până la somnul de noapte ( mult mai recomandabil decat sa sari micul dejun).

De ce este benefic postul intermitent?

După câteva ore în care nu am consumat calorii corpul tinde să recurgă la a consuma din depozitele proprii de energie (glicogen hepatic, grăsime corporală dar și (Doamne ferește!) țesut muscular). Asta dacă echilibrul hormonal permite arderea grăsimilor depozitate. De exemplu cineva care se înfometează cronic folosind diete hipocalorice are în 95% din cazuri un dezechilibru hormonal care face reducerea masei adipoase un obiectiv foarte greu de atins.

La o persoană care practică postul intermitent, după ce trec suficiente ore de post pentru a porni “arderile” dar nu excesiv de multe ore de post încât corpul să intre în modulul de stres și autoprotecție, apar la nivel hormonal niște modificări benefice care favorizează diminuarea masei adipoase și creșterea masei musculare.

  • se amplifică nivelul de hormon de creștere care la adult optimizează “arderea” grăsimilor și menținerea/creșterea țesutului muscular
  • nivelele de insulină din sânge scad semnificativ. Insulina este un hormon care formează depozite de grăsime așa că mai puțină insulină înseamnă “baraje” ridicate din calea arderii grăsimilor. Insulină mai puțină înseamnă nivele de inflamație mai scăzute și o viață mai bună pe toate planurile. În teorie are un impact și asupra insulinorezistenței.
  • prin puterea epigeneticii se reactivează, se intensifică acțiunea unor gene străvechi, cele asociate cu supraviețuirea, longevitatea și protecția împotriva unor maladii. (Genetica umană de-a lungul a mii de ani de evolutie este mai obișnuită cu perioade mai multe și mai mari de repaus alimentar decât cu 3 mese și 2 gustări zi de zi, în fiecare zi cum este cazul astăzi)
  • apare un proces numit autofagie care înseamnă de fapt că ne mâncăm pe noi înșine însă doar mici bucățele, care de obicei sunt nefuncționale, degradate, dăunătoare sau de-a dreptul canceroase.  Când mâncăm ceva, sistemul digestiv, corpul este ocupat cu digestia care nu este atât de ușoară/rapidă – implică sute de reacții și ore întregi de activitate. Când în sfârșit luăm și noi o pauză de la mâncare corpul se poate dedica celorlalte funcții ale sale.

Mă simt obligat să transmit o atenționare femeilor care vor să rămână însărcinate, sunt însărcinate sau alaptează. Acum nu este momentul să încercați metode noi de alimentație. Pentru persoanele subponderale și pentru cei care au suferit de tulburări de alimentație (bulimie, anorexie) – not a good idea. Dacă ai probleme cu reglarea glicemiei sau diabet zaharat și iei medicamente care scad nivelele de glicemie sau ești sub tratament cu insulina trebuie obligatoriu să vorbești cu medicul tău fiindcă nu poți sări peste una, două sau toate mesele dintr-o zi oricănd și oricum fără să ții seama de tratament.

Când a făcut Biserica Ortodoxă această recomandare

Această practică a fost aplicată de oameni cel mai probabil de mii de ani. În Biserica Ortodoxă se recomandă ținerea unei întregi zile de post negru de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci(14 septembrie), de Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), de Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul și în orice altă vineri. Este clar că aceste posturi intermitente nu au caracter absolut și sunt doar recomandări dar care sunt aplicate cu consecvență de către călugări. În restul zilelor, la unele mănăstiri (măn. Putna de exemplu) se mai aplica și metoda 16/8 în care nu se consumă micul dejun și prima masa a zilei care va avea caracteristicele unei prânz (supă/borș + felul 2 +/- desert) se servește după finalizarea Sfintei Liturghii în jurul orei 11.30. A doua și ultima masă a zilei în jurul orei 18.

La multe biserici, în ziua de Duminică toți credincioșii sau cel puțin cei care urmează să se împărtășească nu consumă deloc alimente și lichide decât după terminarea slujbei, undeva în intervalul orar 11.30-12.30.

Deci sunt 2 tipuri de post intermitent aplicate intersectat de-a lungul unui an. Posturi intermitente se regăsesc și la Musulmani care în luna Ramadanului nu consumă nici alimente și nici apa între răsăritul soarelui și apus, în fiecare zi, timp de 1 lună. La fel și la budiști – și ei au o mulțime de reguli despre ce și când și cât să mănânci.

2. Recunoștință

Există mai multe studii efectuate pe măicuțe în care oamenii de știință au dorit să afle mai multe detalii despre îmbătrânire și despre Alzheimer. Aceștia au urmărit anual starea de sănătate și au putut să facă corelații între elemente din viața măicuțelor și starea mentală a acestora la vârste mai mari de 60 de ani. Măicuțele aveau toate mai puțin de 25 de ani când au fost înrolate în studiu și au scris toate o autobiografie a vieții lor și motivele pentru care au dorit să devină măicuțe atunci când au intrat în mănăstire. Toate au trăit un stil de viață similar pentru următoarele decade din viața lor formând un grup ideal pentru testarea de teorii și ipoteze.

Concluzii – cu cât erau mai multe emoții pozitive (de exemplu recunoștința) în compunerea autobiografică cu atât era mai probabil ca maicuțele să fie în viață și în plină sănătate 60 de ani mai tarziu. Acesta este doar un studiu și știu – corelație nu înseamnă relație de cauzalitate. Însă de atunci s-a format un nou domeniu al științei care studiază recunostința și legătura dintre emoții și sănătatea trupească.

Ce știm până acum despre oamenii care sunt recunoscători și care cultivă activ recunoștința în viața lor

  • tind să fie mai optimiști în privința viitorului
  • se bucură de legături familiale mai strânse
  • tind să aibă mai multă energie, atenție și entuziasm
  • tind să se bucure de nivele mai mari de fericire și satisfacție a vieții
  • tind să facă exerciții fizice în mod regulat
  • tind să programeze și să meargă la consultații medicale
  • tind să se îmbolnăvească mai rar
  • tind să-i ajute mai mult pe alții și să dea sprijin emoțional mai des

Mulți oameni faini au scris cărți întregi despre recunoștință și despre cum i-a ajutat în viața lor. Începând de la John F. Demartini care a scris “Efectul recunoștinței”, Deepak Chopra, Joe Vitale care consideră recunoștința ca fiind ingredientul lipsă în viețile celor care se plâng că legea atracției nu funcționează și ajungând până în România la Dan Luca care a ajutat la popularizarea conceptului de Ho’ oponopono care include și recunoștința (un vechi obicei hawaian care implică rostirea repetată a următoarelor afirmații: “Te iubesc. Îmi pare rău. Te rog iartă-mă. Îți mulțumesc.”)

Recunoștința ne aduce în prezent. Ce avem cu toții nevoie este să trăim mai mult în prezent, adevăratul loc unde se desfășoară viața noastră.

Câteva metode prin care poți cultiva recunoștința sunt:

  • Ține un jurnal și scrie în el în fiecare dimineața/fiecare seară 5 motive/lucruri pentru care ești recunoscător
  • Scrie o scrisoare de mulțumire
  • Transformă plimbarea de seară într-o plimbare a recunoștinței. În timp ce mergi gândește-te la lucrurile bune care ți s-au întâmplat în acea zi, trimite gânduri de mulțumire persoanelor cărora le ești recunoscător, etc.

Demartini relatează că mama lui îi spunea des când el era mic următoarea expresie: “Cei care sunt recunoscători pentru ceea ce au deja vor primi mai multe pentru care să fie recunoscători.”

Când face Biserica Ortodoxă această recomandare

La rugăciunea de dimineață și de seară, înainte să-ți începi ziua și ultimul lucru înainte să-ți termini ziua, se recomandă ca pe lângă diversele cereri și dorințe pentru ziua ce va veni să rostim și mulțumiri și recunoștințe pentru ziua ce a trecut. Ți se pare această practică chiar așa de diferită față de scrierea în jurnal recomandată acum de toți coachii de productivitate? Eu zic că sunt destul de asemănătoare, ca și cum cea nouă ar fi evoluat din cea veche.

Mai mult, Biserica recomandă a introdus practica rugăciunii înainte și după masă. Durează în medie 2 minute să rostești cuvintele de apreciere, suficient timp pentru începerea cu succes a fazei cefalice a digestiei (aceea când ne gândim la mâncare și în corp încep secrețiile de sucuri digestive necesare absorbției nutrienților din mâncare).

3. Să îți iei o zi liber din când în când

În lumea captivantă și în continuă redescoperire a productivității, un concept capătă context din ce în ce mai favorabil. Se pare că avem nevoie, deci nu este o dorință ci o nevoie de a face pauze de relaxare mai dese, mult mai des decât s-a considerat inițial.

Astfel că, conceptul de concediu de odihnă care să dureze 2 săptămâni de 2 ori pe an se dovedește ineficient și insuficient. Recomandările actuale (care nu sunt respectate de corporațiile mari și nici nu se reflectă în orarurile de muncă ale bugetarilor) implică luarea a 2-3 zile de concediu (de obicei alipite weekendului) în fiecare lună si 1 dată anual încă un calup de 2 săptămâni.

Există corporații mari ai căror angajați lucrează de luni până joi iar vineri vin la serviciu doar ca să seteze strategia de viitor a companiei.

Există conceptul de 2-1-2-2 care implică munca normală luni și marți; miercuri îți iei liber. Lucrezi apoi joi și vineri și îți iei sâmbătă și duminică liber fiindcă în 4 zile faci mai mult decât în 5 dacă vii odihnit și cu chef la serviciu.

Există conceptul de lene planificată în care îți faci o listă de lucruri care îți provoacă extrem de mare plăcere să le faci dar pentru care parcă nu ai niciodată timp. Soluția – când simți că nu ești productiv, că nu ai chef de muncă scoți lista și faci unul din lucrurile scrise acolo.

Știu că aceste practici/tehnici par ridicole și că nu au cum să mareasca productivitatea dar teste făcute pe hartie cu calcul de parametri statistici au arătat creșterea eficienței. De ce crezi că angajații de la Google relatează că în jur de 30% din timp ei nu muncesc ci se plimbă, ascultă muzică, dorm la amiază într-un spatiu special amenajat de către firmă. Google le-a dat și spațiu verde pentru ca fiecare angajat să-și poată crește propria lui gradină cu legume. Cei de la Google nu sunt fraieri. Ei vor să facă bani, mulți bani. Astfel, se pare că multe idei bănoase le-au venit angajaților în timp ce se plimbau – gmail, google maps, google suggest, etc.

Când a făcut Biserica Ortodoxă această recomandare

Cele 7 arii ale vietii - DeMartini - fii-sanatos.roDuminica este setată ca fiind o zi de odihnă. O zi în care te reconectezi cu cel puțin 3 zone din viața ta (din totalul de 7) cărora poate în timpul săptămânii le dai prea puțină atenție – spiritual, social, familie și poate și mental.

Este o zi în care creștinii sunt sfătuiți să se implice numai în activități ușoare, relaxante care predispun la introspecție, meditație, reconectarea cu apropiații lor și cu sensul/direcția proprii lor vieți.

În afară de weekenduri Biserica Ortodoxă are setate ca zile de odihnă și numeroase zile de sărbătoare presărate “strategic” de-a lungul anului calendaristic.

Articolul se continuă pe pagina 2

6 comentarii la “9 recomandări ale Bisericii Ortodoxe confirmate ulterior de știință ca fiind benefice pentru sănătatea și dezvoltarea umană”

  1. Andra C.

    Felicitari! imi place articolul. Dar ca si mama, cred ca ai fi putut scrie un pic si despre recomandarile Bisericii in ceea ce priveste conceperea unui copil, sarcina, nasterea si perioada imediat urmatoare.
    Spor in continuare la ceea ce faci!

    • Constantin

      Salut Andra. Propui subiecte interesante dar care necesita research amanuntit. Nu sunt inca sigur ca stiinta s-a pus de acord la unison in legatura cu cele mai bune metode de concepere, sarcina si cresterea copiilor dar ma voi uita putin peste acest subiect. Mersi!

  2. Irina Lionte-Maluş

    Felicitări, Cosmin! Nu numai pentru acest articol, ci pentru toate.Bine punctat. Lucrurile si viata in general ar trebui sa fie simple….noi oamenii le complicam, însă echilibrul e în Hristos. In El si prin El. Ma bucur nespus pentru tine, pentru famila ta si pentru toti cei care te urmăresc.

Comentează

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>