Cat de mult sa ne bazam pe vointa cand vine vorba de slabit

2 comentarii

“Oamenii obezi nu au și ei un pic de voință. Dacă ar încerca și ei cu adevărat să slăbească, dacă s-ar opri din mâncat, mama lor de hapsâni, nu ar arăta așa.” Cred că asta ți-ar spune orice bunic mai slăbuț pe care îl întâlnești în orice sat din România vrei tu.

De exemplu bunica mea ( care are tot respectul și admirația mea și pe care clar o iubesc mai mult decât orice expert în studiul obezității pe care l-am studiat), fără să fi facut studii în domeniu, știe deja răspunsul căutat la întrebarea – Ce să facem ca să slăbim? “Păi, este simplu, mâncăm mai puțin, în special grăsimi și muncim mai mult, indiferent că dăm cu sapa sau măturam prin curte.” Gata, am aflat raspunsul și (if you don’t mind me saying) sună destul de bine.

Numai ca, din pacate, lucrurile nu sunt chiar asa de simple.

Creierul nostru este seful. Stai sa vezi.

  1. El iti controleaza apetitul. Daca el nu iti “domoleste” apetitul tu tot bagi la “ghiozdan”, bagi la “boț”, umfli “curcanul”, hranesti “dusmanul” – daca știi expresiile. Adica continui sa tot mananci.
  2. El iti poate da tot felul de pofte, adica nu mananci orice, mănânci cam ce vrea el. Acești 2 factori singuri par destul de forțoși ca să poti tu să-i combați, în mod conștient, folosindu-ți vointa.
  3. Dupa ce ai terminat de mancat, creierul eticheteaza, da tag ca pe facebook si decide (prin intermediul hormonilor) ce procent din energie se va arde si ce procent din calorii va fi depozitat , sub forma de grasime bineinteles fiindca aici e clar un film horror. (Eu m-am prins  de la nr. 1. Uite numai cum incepe – “cineva iti controleaza apetitul”. Ugggghhhh. Cold chilss down my spine.)
  4. Poate crezi ca ai si tu putere sa intervii. “Lasa ca eu fac sport. Ma duc la sala si bag o ora pe banda de alergat si voi arde caloriile cam din jumatate de pachet de biscuiti cu iaurt si ciocolata”. Good luck with that. Dar tu stii ce poate sa-ti faca creierul? Poate sa te faca sa nu ai chef sa faci sport (prin intermediul a ceva numit neurotransmitatori) chiar daca tocmai ai angajat un antrenor personal care-l folosesc si vedetele din Bucuresti sau ai platit abonamentul la sala pe un an inainte. Intreaba orice femeie cu hipotiroidism dezechilibrat (cu sau fara tratament) cat chef de sport are. De fapt cat de mult chef are sa se trezeasca din pat dimineata. Sau orice persoana obeza sa zicem de la gradul II de obezitate în sus ce chef are sa iasa la alergat.

Si stii care e partea proasta? Toate aceste functii le efectueaza partea subconstienta a creierului, aceea parte a creierului “animal” care mai regleaza AUTOMAT si cat aer ai nevoie, cat somn ai nevoie, cata apa ai nevoie, ce temperatura sa aiba corpul tau, cand trebui sa urinezi sau sa faci number 2 si care se mai ocupa si de insignifianta functie de a decide cat de slab sau de gras trebuie tu sa fii.

Sa comparam mancatul cu respiratul. Vine cineva si-ti spune: “Mai, tu respiri cam mult! Pentru 2 luni, incepand de acum, sa respiri mai putin. Tot timpul sa simti asa ca ai mai avea nevoie de 10% aer dar sa te abtii si sa nu respiri. Ok?” Probabil ca va functiona cateva minute, poate o ora, dar la un moment dat cedezi si, ca un mecanism compensator, vei respira profund cateva minute asa ca sa-ti ajunga, pana cand corpul se echilibreaza.

Deci te-ai bazat pe vointa dar nu a fost de ajuns. E vina ta? Esti tu slab? Mai multa vointa este ceea ce iti trebuia? Nu. Doar ai fost neinspirat si ai pornit o lupta cu propriul creier, cu mecanismele fiziologice care guverneaza functionarea corpului tau. Si nu aveai cum sa castigi.

La fel este si cu diete care restrictioneaza calorii sau antrenamentele fizice foarte intense – functioneaza o vreme, pana vointa ta se termina si este depasita de mecanismele de contrareglare ale organismului. Oricare din cele 4 metode de mai sus e suficienta sa te “infranga” dar combinate impreuna sunt imbatabile.

vointa-pentru-slabit-fii-sanatos.roSi totusi persoanele obeze sunt in continuare acuzate ca nu au vointa. E ca si cum cineva are vezica urinara plina si tot ce vrea este sa mearga la baie. E in punctul ala cand nici nu mai aude ce ii spune lumea din jur, creierul lui mai are doar un singur tel – acela de a ajunge la baie. Si tu il ironizezi – “Hai ma, nu ai si tu putina vointa? Mai tine-te putin! Esti copil mic?”. E aceeasi lupta impotriva unui semnal al corpului. Sau cineva care tot ce vrea sa faca in momentul acela este sa doarma. Si tu stii solutia – sa taie din orele zilnice de somn 1.5-2 ore si sa se obisnuiasca cu ideea ca va trebui de acum si pentru tot restul vietii sa fie putin somnoros, niciodata odihnit complet – adica diete cand se taie calorii si cand ti se recomanda sa iti ignori foamea si sa fii marea parte a zilei putin flamand că in final te vei obisnui.

Persoanele obeze inca primesc privirea aia cand merg pe strada sau intra in cabinetele medicilor de familie, a ortopezilor, a chirurgilor, a ATI-istilor inainte de anestezii rahidiene, pe langa bazinele de inot – privirea de “Nu ai si tu putin respect de sine? Cum naiba ti-ai permis sa ajungi sa arati in halul asta? Tu nu te vezi in oglinda?”

Cândva toată lumea medicală va trebui să-și ceară scuze oficial persoanelor obeze fiindcă au contribuit la și au întărit idea că obezitatea este o problemă de lipsa de disciplină, de voință. Eu am cunoscut personal persoane obeze care aveau de 10 ori mai multa vointa ca mine desi erau de 10 ori mai fucked up metabolic decat mine si primeau ZILNIC de 47 de ori mai multe priviri rautacioase cand ieseau la sport/alergat decat am primit eu in toata viata mea.

Vointa e importanta, bineinteles, dar nu e pionul principal si nici nu ar trebui sa ne bazam prea mult pe ea cand vine vorba de slabit.

S-a demonstrat iar si iar ca procesele fiziologice puternice precum foamea, diversele pofte, senzatia de oboseala fizica si psihica transforma dietele care restrictioneaza in mod constient calorii in strategii ineficiente pe termen lung. Facem pe eroii si suferim o vreme chinuri mentale si fizice inutile dar apoi cu totii cedam in fata semnalelor creierului si in multe cazuri ne dereglam fizic si psihologic.

“Băi, hai! Termină odată! Ce tot insiști atât? Am înțeles, dietele restrictiv calorice nu funcționează pe termen lung. Pot să slăbesc așa 3 săptămâni ca să arat bine într-o rochie la nunta unor prieteni dar pe termen lung (peste 1 an) e ineficient, chiar dăunător. Zi-mi atunci ce funcționează!” poate ai dori tu să mă întrebi.

Voi scrie in curand ce cred eu ca ar fi util de facut atunci cand doresti sa slabesti dar nu voi da indicatii in acest articol. Fiindca acest articol are un singur scop – acela sa te convinga ca nu este indicat sa ne bazam pe vointa cand vine vorba de slabit.

Orice metoda care presupune constant ca tu sa-ti folosesti vointa, sa te privezi de anumite alimente sau sa faci sport cand tu nu iti doresti va fi o metoda care va esua. Adevaratii cercetatori ai obezitatii stiu asta de 40 ani. Pentru ei e clar. Numai ca informatiile lor nu ajung la public ci se pierd sau sunt denaturate pe parcurs.

Singura modalitate sustenabila de slabit, care va fi eficienta pe termen lung va fi metoda care va lucra cu sistemele fiziologice ale corpului si nu impotriva lor. Sa mananci cand iti este foame, sa faci sport atunci cand ai chef, sa dormi cand iti este somn si nu invers. “Ti-e foame? Nu manca nimic, rezista! Nu prea ai chef de nimic? Mergi la sala! Lasa ca iti vine cheful.”

Singura metodă sustenabilă va fi următoarea:

  • să mănânci când îți este foame și să continui să mănânci până când ești sătul. Bineînțeles, nu orice fel de mâncare (procesată, sărăcită de micronutrienți) dar vei fi sătul.
  • să faci sport fiindcă vrei să faci sport nu fiindcă trebuie. Asta poate însemna fotbal, baschet, ciclism, badminton, înot. Vei face sport nu pentru că vrei să slăbești ci pentru că iti place. Mai multe detalii în acest articol.

In loc sa lupti impotriva corpului  mai bine incearca sa intelegi de ce corpul tau vrea sa fie gras si elimina acele motive.

Te mai las cu ceva de gandit. Daca esti o persoana slaba/normoponderala si citesti acest articol si poate nu reusesti sa accepti ideea aceasta ca obezitatea nu e neaparat din vina persoanei obeze mediteaza la urmatoarea idee: (e putin mai plastică)

Singura diferenta dintre tine si o persoana obeza este reprezentata de activarea programelor de ingrasare la cel supraponderal si nu la tine.

Nici macar nu inseamna ca esti mai sanatos decat cineva obez. Poate esti slab dar intr-o completa si cronica stare de inflamatie. Daca ti se activeaza si tie intr-o zi programele de ingrasase atunci vorbim dupa. Vei vedea cum e sa mananci cu 30% mai putin decat fiecare din jurul tau, sa fii permanent friguros, lipsit de energie si chef si tot să te ingrasi. Sper insa sa nu trebuiasca sa te confrunti cu asa ceva.

Obezitatea poate parțial să fie văzută ca o boala. Nu i-ai spune cuiva care are boala Alzheimer sau epilepsie: “Ce-i cu tine măi? Uită-te la tine! Suferi de epilepsie! Cum de ai fost așa de delăsător de ai ajuns în punctul acesta? Nu ai și tu voință? Măcar puțin.” Nu. Nu ai râde de el fiindcă are epilepsie ci probabil ai încerca să-l ajuți. Și totuși de ce râdem de cei grasi?

Daca esti o persoana supraponderala/ fluffy/ obeza atunci urmatoarea data cand iti va zice cineva  “mananca mai putin” zi-i si tu sa respire mai rar sau sa doarma mai putin. Nu cred ca va intelege dar tu vei sti. Hang in there!

Editare ulterioara (2 August 2015) – Să NU înțelegi că eu am o mentalitate de gen flower power și nu consider că obezitatea este o problemă. Obezitatea este o mare problemă care ne afectează pe toți.

  • ne afectează vizual. Obezii se văd pe ei înșiși și nu le place. Cei normoponderali îi vedem pe obezi pe stradă și nu ne place. Cei obezi observă privirile pline de acuze și judecăți îndreptate asupra lor.
  • ne afectează economic. Se consumă o proporție mare a bugetului de sănătate pe tratementul obezității și mai mult pe tratarea complicațiilor acesteia (diabet, hipertensiune, colesterol, infectii)
  • ne afectează planeta. Consumăm mai mult combustibil cand transportăm obezi cu avionul dintr-o parte în alta a globului. Din 1950 până în 2015 a crescut cu 45% consumul de combustibil necesar pe fiecare cursa aeriana in SUA (aproximativ). Asta poate însemna doar un singur lucru – cineva s-a îngrășat – noi sau bagajele. În SUA dacă greutatea ta corporala depășește un anumit nr. de kg trebuie să-ți cumperi două bilete ca să poți călători fiindcă se consideră că ocupi două locuri.
  • ne afectează emoțional. Există foarte multă suferință și multă dezamăgire adusă de acest subiect si de modul în care arătăm. Și dacă te gandești ca acum 100 de ani nici nu exista această problemă.
  • ne afectează social. Multe zile de concedii medicale, putere de muncă pierdută prin sinucideri ce au avut ca motiv imaginea de sine nesatisfăcătoare, neproductivitate la serviciu cauzată de depresii.
  • ne afectează spiritual. Multă teamă și introspecții care doar obosesc și plimbă mintea în cercuri iar și iar. “De ce eu? Ce-am făcut să merit asta? Părinții mei sunt / prietenii mei sunt de vină. Eu sunt de vină. Viața este de vină. Și cîteodată, din păcate se ajunge la – Dumnezeu este de vină.” Harababură mentală.

Obezitatea este o problemă. Numai că eu recomand să nu “vânăm” problema, să nu o “facem de ocară până dispare”, să nu o judecăm aspru din start fără să căutam să înțelegem mai întâi toate aspectele ecuației. Este critic să pornim cu toții dintr-un loc al păcii, al înțelegerii și al respectului reciproc.

Cu iubirea și răbdare și prietenie. Fără să dai sfaturi dacă nu ți le-a cerut nimeni.

Lasă voința obezului să se odihnească.

2 comentarii la “Cat de mult sa ne bazam pe vointa cand vine vorba de slabit”

  1. Cumva, ratasem articolul asta, dar stiu pe dinafara, din povestile noastre. Dupa ce citesti, pare al naibii de complicat, dar, din experienta mea, cu alimentatia se echilibreaza incet-incet, si se normalizeaza toate. Doar ca omul trebuie sa nu mai asocieze cu ”cura de slabire”, sa inteleaga ca sunt coborari si platouri, apoi iar coborari, zone de platou mai stubborn, unde incercam sa schimbam anumite lucruri ca el singur sa ajunga unde se simte bine. Chiar daca, in unele cazuri, asta nu coincide cu greutatea ”comerciala” de 49 de kile si-un snitel Anyway, foarte fain scris!

    • Constantin

      Bineinteles, alimentatia sanatoasa tinde sa echilibreze lucrurile. Insa avem nevoie acuta si de mai multa iubire fata de propriul corp si propria persoana si mai multa intelegere catre persoanele din jur. Pana cand nu ne oprim din judecat persoanele din jur nu ne vom putea concentra cu adevarat pe terapiile eficiente ale slabitului sanatos.

Comentează

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>