Ce impact au stresul și hormonii stresului asupra glicemiei

1 comentariu

Cu totii ne stresam pentru un lucru sau altul si pare la inceput ca nu putem scapa si ca stresul va face o parte integranta a vietii nostre, zi de zi.

Sunt sigur ca stii sau ai auzit cum ca stressul cronic e foarte daunator sanatatii pe nenumarate planuri; dauneaza inimii, dauneaza vaselor de sange, dauneaza pancresului, dauneaza creierului, dauneaza stomacului etc.

Care sunt “hormonii stresului”? Sunt mai multi dar cei mai importanti sunt cortizolul si adrenalina.

Cortizolul se preteaza la stresuri care dureaza in general perioade mai lungi. Creste in perioadele cand ne expunem la frig, cand nu consumam calorii suficiente, cand nu mancam nimic cateva zile; chiar si trezitul de dimineata este vazut de corp ca un mic stres – de aceea secretia maxima de cortizol, intr-o perioada de 24 de ore, este in jurul orei 07-08 AM.

Adrenalina (epinefrina) este secretata in timpul stresurilor acute – cineva este ascuns dupa usa si te sperie brusc, cobori scarile si iti pierzi deodata echilibrul, circuli cu masina si iti sare in fata masinii un pieton sau o vulpe, cineva incepe sa fuga dupa tine cu intentia de a te bate/jefui (am exagerat putin exemplele ca sa creionez mai specific ce este un stres acut). In aceste momente se secreta instant adrenalina din glandele suprarenale care pentru cateva zeci de secunde te face un pic supererou: reflexe mai rapide, forta musculara crescuta, acuitate mentala amplificata.

Viata, acum in secolul 21, e plina de stresuri mai mici dar semi-constante. Asa ca problema cu care e foarte probabil ca eu, tu, cu totii ne confruntam este secretia crescuta de cortizol.

Povestea merge cam asa. Apare un factor stresant. Ca sa faca fata stresului, corpul decide in inteligenta sa ca tu vei avea nevoie de energie pentru a putea lua decizia daca alergi sau te lupti si de a sustine acea activitate. In ceea ce priveste energia corpul are 2 optiuni mari:

  • sa faca energie, sa produca energie nou-nouta
  • sau sa “fure” energia deja produsa care e in drum spre organele mai putin importante in acel moment.

Cortizolul le poate face pe ambele. Forma de energie pe care el o creeaza in corp este glucoza, adica acest hormon al stresului va creste glicemia sangvina prin cateva metode:

  1. va convinge ficatul sa produca mai multa glucoza
  2. va diminua efectele insulinei pentru ca cat mai multa din glucoza deja existenta in sange dar si cea care e nou produsa sa ramana in sange (insulinorezistenta)
  3. va opri temporar productia sau regenerarea de tesuturi. Astfel proteinele care urmau sa regenereze muschii vor fi “arse” pentru energie. Proteinele care urmau sa regenereze pielea, cartilajele, oasele, tendoanele vor fi “arse” pentru energie. In acel moment acut ce rost ar avea sa nu ai riduri pe frunte daca leul te prinde din urma si te mananca?
  4. va opri/incetini temporar alimentarea cu energie a sistemului imunitar si productia de noi celule imune care sa protejeze corpul de “invadatori straini” (imunitatea – un alt exemplu de ceva care nu conteaza intr-un moment de panica).

Totul e in regula pana acum. Corpul reactioneaza ca o masina perfecta menita sa supravietuiasca.

Problema este cand stresul, in loc sa fie o chestie de cateva minute, devine o realitate care dureaza ore intregi si de care te izbesti in fiecare zi (imagineaza-ti cand esti blocat cu masina in trafic si tu trebuie neaparat sa ajungi undeva pana la ora X).

Cortizolul in exces este o cauza importanta a hiperglicemiilor. Cortizolul va activa toate metodele de a creste glicemia iar principalul hormon care are rolul de a mentine glicemia in nivele optime – insulina va fi secretata in cantitati la fel de mari ca si hormonul de stres pentru a putea tine un echilibru.

Pe termen lung problemele datorate hipercortizolemiei (niveluri crescute de Cortizol) sunt:

  • faptul ca corpul din cauza nivelelor mari de insulina va depune tesut adipos in regiunea abdominala (se contureaza astfel arhetipul pe care il au o groaza de barbati si femei cu burta care se plimba pe strazile Romaniei). Acest tesut adipos nu sta pur si simplu acolo ca o greutate ci secreta si el hormoni care s-au dovedit ca amplifica inflamatia in corp (in artere, in articulatii, in creier, in tiroida), contribuie in continuare la hipersecretia de insulina, scad nivelele de testosteron la barbati etc.
  • tesutul muscular este “topit” si proteinele sunt “arse” pentru a face glucoza in exces care apoi este depusa sub forma de grasime abdominala.
  • inhibarea formarii de tesut muscular nou, de colagen de calitatea si refacerii elasticitatii pielii.

Nu vrea nimeni sa se gaseasca intr-un astfel de scenariu.

stres-cortizol-glicemie-insulina-obezitate-fii-sanatos

Mai vreau sa prezint un aspect aparte – o diferenta majora intre persoanele sanatoase expuse la stres si pacienti cu diabet zaharat tip 2 expusi la stres.

La o persoana sanatoasa stresul (cresterea cortizolului) determina o crestere moderata a glicemiei. Pancreasul sesizeaza acest lucru si excreta putina insulina care aduce glicemia la normal.

La persoanele cu DZ tip 2 lucrurile stau putin altfel. Majoritatea dintre acestia la debutul diabetului secreta o cantitate foarte mare de insulina (chiar si de 4 ori mai mare decat o persoana sanatoasa) si cu toate acestea glicemia lor sanguina este la un nivel inacceptabil de inalt fapt ce a dus si la diagnosticarea lor ca si avand diabet.

Dupa cativa ani de evolutie a bolii, celulele din pancreas care secreta insulina sufera un proces de apoptoza (moarte celulara). Astfel cantitatea de insulina secretata de pancreasul pacientilor coboara mult sub valorile considerate normale/suficiente. Din pacate pacientii cu DZ tip 2  dupa un raspuns “fuga sau lupta” nu vor mai avea abilitatea de a-si cobora nivelul glicemiei la normal asa ca ei sunt in pericol de a avea, pe perioade indelungate, in sange niveluri mari de glucoza dar si de hormoni de stress (cortizol).

Imi doresc ca acest lucru sa te sensibilizeze in privinta importantei managerierii stresului zilnic si mai ales la persoanele cu diabet unde este cu atat mai important pe parcursul evolutiei bolii ca sursele de stres sa fie identificate si, pe cat posibil, eliminate.

Un comentariu la “Ce impact au stresul și hormonii stresului asupra glicemiei”

Comentează

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>